Traducere de Octavian Cocoş
Ca valuri ce se sparg necontenit
Pe ţărmul cu pietriş, minute mor;
Când unul pleacă, altul s-a ivit
Şi se succed în ritm istovitor.
Un nou-născut, strălucitor, firesc,
Ajunge om matur neapărat,
Eclipse rele slava i-o umbresc,
Iar Timpul îi va lua tot ce i-a dat.
Şi Timpul va distruge ce-a înflorit,
C-adânc brăzdează chipul orişicui,
Hrănindu-se cu tot ce-i preţuit,
Nimic nu stă în calea coasei lui.
Prin versul meu eu timpul l-am sfidat,
Căci te slăvesc când el te-a ruinat.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.